Sunt doar o epavă
Fără catarg,
O barcă firavă
Ce plutește în larg…
Bucăți putrezite de lemn
Purtate de unde,
Al căror destin nedemn
Este să se scufunde…
Schelet prăpădit
De vapor învechit,
Mă cheamă oceanul
Să cobor în abis,
Să adorm fără vis
Și să mă acopere valul…
Odată vapor,
Ce-odată plutea,
De acum pe fundul mării voi sta.
Grădină de alge și cimitir pentru pești,
Voi fi pomenit în povești pescărești,
Încet voi pieri uitat de lume,
O veche epavă al cărei nume
Va fi șoptit
Tânguit
De marea în spume…