Acele cuvinte ce se lăsau aşteptate erau acum departe-departe. Dar nu peste mări şi ţări, nu la vreo petrecere sau în vizită, ci pur şi simplu se aflau la casele lor, case care erau desigur departe-departe.
Acest lucru le aducea mai multe avantaje. În primul rand nimeni nu venea să le viziteze când le era lumea mai dragă. Nu veneau nici cand nu le era dragă lumea. Nu veneau deloc. E drept, oamenii nu veneau pentru că nu şiau unde locuiesc ele, cuvintele ce se lăsau aşteptate, dar chiar de-ar fi ştiut erau atât de departe încat oricum nu ar fi făcut-o. Imaginaţi-vă doar oratorul de ocazie, dornic să facă un discurs ad hoc, stând în picioare în faţa mesenilor, cu un pahar în mână, cu gura întredeschisă şi aşteptând cuvinte ce se lasă aşteptate. Credeţi că în acea clipă s-ar duce să le caute dacă ar fi oriunde mai puţin la doi paşi de el? Chiar credeţi?
Şi e păcat pentru că sunt preţioase aceste cuvinte, atunci cand sosesc schimbă totul. Adaugă înflacarare, pasiune, energie, dau suflu discursurilor, aduc la viaţă poveşti, transformă o operă seacă într-una faimoasă printr-un dialog sau o replică memorabilă. Pot face multe, enorm de multe, pe-atât de multe pe cât pot face nişte cuvinte dar vai, stau atât de departe-departe încat le vezi, ba nu, le auzi sau le citeşti atat de rar…
Dar într-o bună zi ele, cuvintele ce se lasă aşteptate, nu vor mai veni. Iar oamenii vor înceta să le mai aştepte. Se vor rezuma la fraze simple, cuvinte simple, subiecte şi predicate. Vor spune "*ajunge! Ce e cu atâta aroganţă? Nu credeţi că vi se acordă prea multă importanţă? Hai pa.*" Şi gata. Va avea loc o revoluţie a cuvintelor.
Dar ele, şiretele, aceste cuvinte ce se lasă aşteptate, vor riposta ca nişte trupe de gherilă cuvinţeşti, în cantităţi mici, şi vor exprima aceleaşi idei mari cu aceeaşi însufleţire, acelaşi patos şi acelaşi talent însă în mai puţine cuvinte.
Acele cuvinte ce se lasă aşteptate vor veni pe neaşteptate de departe-departe, în cantităţi concentrate, se vor muta aproape-aproape şi ne vor invada treptat-treptat până când fiecare gând, fiecare cuvânt nu se va mai lăsa aşteptat şi va transmite în mod concentrat ceva de valoare.
Asta sau pur şi simplu se vor satura de lume, lumea de ele, şi ne vom mulțumi cu cuvinte simple. Cu cuvinte şi atât.