Dacii


Suntem un neam cam molâu. Slăbănogi sau cu burtă, amarâţi, vai de capul nostru. Cu gene de roman civilizat, vegetăm în faţa televizoarelor şi suntem călcaţi în picioare de toţi. Picture this: cum ar fi fost dacă în loc de corcituri între romani şi daci, am fi rămas noi daci pur-sânge?
Să fim o ţară de daci semeţi şi viteji, ’nalţi ca bradul şi cu o forţă de să putem sparge piatr’n mână. Ştiu, o dau iar în politică, dar dacă aveam noi un consiliu de războinici la conducere când a fost criza mai aprigă? Nu parlamentari ofiliţi, ramoliţi, burtoşi şi cu chelie. Nu!

Cu barba sa stufoasă, cu pletele-i fluturându-se încet de la briza din Senat, Decebal al XXVIII-lea ţine un discurs înlăţător, înconjuraţi de alţi războinici daci.

„Varză!”, spune el încleştându-şi pumnul imens, aflat la capătul unui braţ puternic.

„Barză!”, îşi agită frenetic pumnul în aer.

„CRIZĂ!”, lovind cu pumnul în masa de lemn de se cutermură Senatul.

„Şo pe ea, războinici!”

Şi toţi, de la mare la şi mai mare, dacoparlamentarii ar ieşi în stradă urlând Zamolxeeeee!!!! şi cu ditamai bărzile şi săbioaiele şi zbam! pe unde ar da de picior de criză, jap! una cu toporul în cap! Aşa ar face dacii politica.

La fotbal, că tot se zvoneşte că ar fi sportul rege, am avea o naţională de ţi-ar fi mai mare dragul.

România-Brazilia.

Intră brazilenii pe teren, cu figuri, fiţe, giumbuşlucuri cu mingea, alea-alea.

Intra şi dacii noştrii. 11 jucători de peste 2 metri, cât dulapul, cu trunchiuri de copac pe post de picioare de se cutremură gazonul sub ei. Păi să-i vezi pe-ăia venind cu toţii urlând „BARZĂ!!! VIEZURE!!! BRÂNZĂ!!! PENTRU DECEBAL!!!”, de îţi tremură iarba sub crampoane de la vibraţii. Cred că ar da Ronaldinho numai cu dreptu’n stângul şi ar câstiga naţionala doar cu 50-0.

Şi în loc de manele, lăutărească, tektonik, minimal şi alte genuri de amărâţi, am asculta dac metal! Sau dack metal, să sune mai trv kvlt! Sau haiduc metal eventual.

Iar biserica… pfff! Zamolxis, Deceneu… în loc de slujba de duminică cu biserica plină de babe, să ne aruncăm tineretul în suliţe. Generaţia emo, nici o problemă! Pac! îi sacrificam pe toţi, să se simtă suferinzi şi tru.

Dar nuuu, n-a fost să fie. Au venit romanii şi ne-au adus civilizaţie. Parcă era totuşi mai bine să fi rămas un neam barbar.

Barză, viezure, varză, brusture!!!

Publicată inițial pe primul meu blog cu titlul Dacii
Ți-a plăcut? Click aici pentru a distribui pe Facebook