Eminescian


Pe lângă plopii fără soț, adesea trecea lumea, iar toți trecătorii îl evocau pe Eminescu, lansându-se în discuții semi-culte despre poezie, romantism și ajungând chiar până la conspirații legate de moartea poetului.
Plopii nu apreciau însă acest lucru. Se simțeau ignorați, se simțeau umbriți de faima eminesciană și nimeni nu îi aprecia pentru ei însiși, pentru aspectul lor estetic, pentru umbră, pentru oxigen. Aveau și ei un rol important dar natura nu i-a înzestrat cu gură să își verse of-ul, așa că plopii fără soț își duceau cu amărăciune traiul...

Într-o noapte, somnoroase păsărele s-au adunat printre rămurelele plopilor, pregătite pentru o noapte odihnitoare.

-"*Somnoroase păsărele / pe la cuiburi se adună / se ascund prin rămurele / noapte bună*", începu să recite unul dintre trecători, un fan înrăit al poetului, ce trecea adesea pe lângă plopii fără soț.

Plopii toți îl cunoșteau, dar păsările nu l-au cunoscut, văzându-l atunci pentru prima oară.

*Cine este oare acest străin care insinuează că am avea cuiburile aici*? s-au întrebat ele.

Să fi fost oare un ornitolog care le spiona existența? Poate vreun pervers amator de păsărele? Sau, varianta cea mai oribilă, poate vreun gurmand amator de tocană de vrăbiuțe??? Și au început să ciripească zgomotos, apostrofându-l pe naivul trecător, ce habar nu avea de ce se întâmplă.

Luceafărul, obosit și neputând să adoarmă, coborî în jos alunecând pe o rază, să vadă ce se petrece și să identifice sursa zarvei. Își luă preventiv cu el o năframă în vârf de băț, în semn de pace, nu cumva să nimerească niște scandalagii puși pe harță.

Văzându-l, plopii și păsărelele au privit la dânsul, dar nu cu dispreț ci cu compasiune. *Uite încă o victimă a monstrului de Eminescu*! și-au spus. Știau deja ce vroia: bună pace! L-au primit în sânul lor cu brațele deschise, l-au înfofolit bine între pene, căci știau cât de rece e nemuritorul Luceafăr, și-au adormit cu toții. Au visat plumb și noaine de negru, ca să mai schimbe peisajul.

Doar izvoarele suspină... pe ele nu le băga nimeni în seamă.

Publicată inițial pe actualul meu blog cu titlul Eminescian
Ți-a plăcut? Click aici pentru a distribui pe Facebook