S-a așezat în fund și a decis să fie rege. Nu a găsit supuși peste care să domnească dar nimeni și nimic nu l-au putut împiedica să fie rege peste propria sa umbră.
Așa că și-a așezat un jilț cât mai impunător și elegant posibil fără a sacrifica din confort, și care să lase și o umbră cât mai mare, iar jilțul i-a devenit tron, capitală și regat. Până aici totul era perfect, doar că nu prea arăta a rege, lipsindu-i o costumație corespunzătoare.
A început prin a purta o togă albă, improvizată dintr-un cearșaf curat. Toți marii împărați romani au purtat așa ceva și e greu să dai greș când urmezi o abordare vestimentară clasică. Ca un boss, și-a păstrat adidașii noi în picioare, pe al căror alb imaculat trona sigla Nike la fel de majestic cum trona el însuși deasupra umbrei sale. Doar un rege nu putea să poarte niște banale sandale care să nu fie de firmă...
Pentru a-și pune în evidență valoarea, dar și pentru a ține cât mai aproape averea regală într-un regat fără seifuri, și-a încărcat brațele cu brățări și inele de aur, iar la gât a atârnat câteva lănțicuri din același material sclipicios. Si ca să fie cât mai completă impresia de lux și opulență, și-a tras și o blană albă peste umăr.
Folosind însă tot aurul pentru zorzoanele de la gât și mâini, a rămas fără materie primă pentru coroană. "*Nu-i nimic*", a zis el, "*o să fiu un rege îndrăzneț și o să adopt un stil modern, fresh și trendy*". Și ce poate fi mai modern decât un rege vegan, multicultural? Așa că a improvizat o foarte impunătoare bască, împodobită cu pene de păun și frunze lungi și verzi. Iar ca imaginea de vegetarian ecologic să fie completă, înșfăcă un ananas pe post de sceptru. Era și un gest mai hipsteresc, de nonconformism, ușor ironic, menit de fapt să mascheze faptul că rămasese fără alte materiale iar ananasul fusese la ofertă.
Cu tot tacâmul complet, regele putea domni acum liniștit asupra propriei sale umbre. I-a luat doar câteva ore să pregătească tot și acum se putea bucura liniștit de regatul său.
A ignorat cu vitejie soarele puternic. Basca-i înflorată îi umbrea capul, facând razele arzătoare ceva mai suportabile, iar fără lumina orbitoare regatul său nu ar fi putut exista. Ca un rău necesar, putea fi ignorată.
Timp de alte câteva ore, soarele a domnit peste cer iar regele peste umbra sa. A folosit ocazia pentru a medita asupra regatului său, visând ocazional la războaie de cucerire, imperii mărețe și supuși care să îi satisfacă orice dorință. După care s-a lăsat întunericul iar regele a constatat cu teroare că odată cu soarele urma să-i apună și domnia.
"*Rahat…*", gândi regele, în timp ce regatul i se micșora văzând cu ochii. Și în timp ce ultima bucățică de lumină se stingea, luând cu ea și ultima bucățică de umbra, regatul și regele sau se afundară în întuneric...
Inspirat de Floating points - King Bromeliad